Criza a reprezentat un dezastru pentru mai toate ţările lumii, dar în special pentru cele din Uniunea Europeană. Şi nu doar la nivel macroeconomic, ci şi la nivelul populaţiei, la nivelul bunăstarii cetăţenilor. Iar o lovitură puternică a venit prin intermediul preţurilor, mai ales al celor la alimente, care, efectiv, au explodat în ultimii ani.

Preţurile alimentelor au urcat şi înaintea crizei, dar relativa bunăstare de atunci ne-a făcut să trecem mai uşor peste acest impediment. În ultimii opt ani, atât în perioada de boom economic (2005 - 2008), dar şi cea de criză (2009 - prezent), preţurile au cunoscut suişuri şi coborâşuri, dar paradoxul se regăseşte în România, unde salariile şi pensile scad şi rata şomajului este în creştere, dar viaţa este din ce în ce mai scumpă.

Carnea de porc

Preţul cărnii de porc continuă să crească, iar până la sfârşitul anului va fi majorat cu 12-15%, iar în perioada imediat următoare vom vedea creşteri de până la 7%, din cauza costurilor pe care producătorii trebuie să le suporte pentru achiziţia de furaje, dar şi schimbărilor legislative la nivelul Uniunii Europene. Potrivit producătorilor, până la recolta din acest an preţul furajelor va continua să crească, materia primă provenind din stocurile aflate în scădere. În acelaşi timp, pentru lunile iulie-august este anunţată o perioadă secetoasă, care va afecta în special culturile de porumb, principala plantă furajeră utilizată în creşterea porcilor. în momentul de faţă, un kilogram de carne de porc se găseşte în hypermarket la preţul de 17 lei (aproape 4 euro/kg).

Pâinea

Preţul grâului a scăzut notabil la nivel mondial faţă de 2012, dar brutarii români cer reducerea TVA la pâine, în caz contrar fie majorează preţurile, fie intră în grevă fiscală. O analiză realizată de Noble Securities relevă că, de la începutul anului 2013, cotaţia grâului la bursa agricolă din Chicago a scăzut cu 12%, ajungând la nivelul din iunie 2012. Dar cum preţurile din România nu prea ţin cont de cotaţiile internaţionale (nici la carburanţi, nici la alimente), este posibil ca pâinea să se scumpească. Recent, reprezentanţii patronatelor din morărit şi panificatie au atras atenţia că, daca TVA la pâine nu va scădea din luna iulie, de la 24% la 9%, brutarii cu acte în regulă vor fi obligaţi fie să majoreze preţurile, fie vor refuza să mai plătească taxe către stat.

Cartofii

Mâncarea de cartofi mai era numită şi mâncarea săracului, căci această zicală nu mai este valabilă. De la începutul lunii aprilie, preţul cartofilor a explodat: angro, un kilogram a ajuns la şapte lei (1,6 euro), iar cu amănuntul la nouă lei (2 euro). Specialiştii agronomi spun că seceta din 2012 este principalul vinovat, iar preţurile au explodat, ajungând să coste de aproape două ori mai mult decât la începutul anului. O evoluţie similară au avut-o şi preţurile la morcovi şi ceapă. Anul trecut în ţara noastră s-au strâns circa 180.000 de tone de cartofi, de două ori mai puţin decât în 2011. Aceasta a fost, de fapt, cea mai mică recoltă din ultimii 30 de ani, iar deficitul de legume şi cartofi este acoperit din importuri. în funcţie de recoltă, anual se importă între 15 şi 50% din necesarul de legume.

Mâncarea din România, mai scumpă decât în Germania

Mâncarea din România este mai scumpă decât cea din Germania, în special din cauza nivelului ridicat al TVA-ului, dar şi pentru că produsele din România sunt procesate din alimente importate. "Este adevărat (că alimentele din România sunt mai scumpe decât cele din Germania n.r.).

Situaţia are două cauze. Una se poate corecta repede, a doua ceva mai greu. Prima cauză este TVA-ul. Cred că suntem singura ţară din Uniunea Europeană unde avem un TVA de 24%, extrem de mare, atât pentru pâine cât şi pentru maşini de lux, ceea ce este un lucru nefiresc", a precizat Alexandru Vlad, directorul general Selgros România. În opinia sa, acest "impozit indirect pe consum" nu ar trebui să-i afecteze în egală măsură şi pe cei care îşi cumpără un iaht şi pe românii cu venituri mici care îşi cumpără pâine. Al doilea motiv care explică diferenţa de preţ dintre alimentele din România şi cele din Germania este faptul că lanţul alimentar nu începe în România. Cu toate că marile magazine comercializează în special produse româneşti, acestea au fost procesate cu materie primă din străinătate.

Consumăm fără să vrem antibiotice, hormoni şi substanţe cancerigene, care ne ajung în organism chiar prin mâncarea pe care o punem pe masă. Autorităţile europene avertizează că 87% din puii crescuţi în România sunt plini cu substanţe chimice periculoase.

Pe mesele românilor ajunge tot mai multă carne provenită de la animale care au dezvoltat rezistenţă la antibiotice, astfel că şi consumatorii vor deveni imuni la acţiunea benefică a acestor medicamente. Ultimul raport al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară arată că 87% din puii crescuţi în fermele din România au dezvoltat rezistenţă la ciprofloxacină, tetraciclină şi ampicilină, substanţe care se folosesc şi pentru tratarea unor infecţii postoperatorii sau a unor boli ca otita sau bronşita.

În cazul porcilor, cea mai mare rezistenţă, de aproape 60%, este la tetraciclină, antibiotic utilizat pentru tratarea unor boli ca pneumonia sau a infecţiilor urinare.

România a ajuns în această situaţie alarmantă pentru că Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară nu are capacitatea de a face verificări ca la carte, dar şi pentru că există un vid legislativ, care le permite marilor producători să reducă din costuri, tratând preventiv animalele, iar micilor fermieri să cumpere medicamente din magazine în care nu lucrează niciun medic veterinar, iar principalul criteriu de selecţie al produsului este preţul cel mai mic. "Până la sacrificare, puiul petrece cam 3 săptămâni în fermă. Aproape în jumătate din această perioadă i se administrează preventiv antibiotice, ca să nu se îmbolnăvească sau ca promotor de creştere", arată Bogdan Novenschi, preşedintele Federaţiei Medicilor Veterinari din România.

Din păcate, consumatorii nu îşi pot da seama dacă puiul pe care îl cumpără este sănătos şi dacă acesta nu conţine substanţe chimice periculoase deoarece pentru asta este nevoie de efectuarea unor analize de specialitate.

Tratezi puiul, îmbolnăveşti consumatorul

Consumând constant carne de la animale care au fost tratate cu antibiotice, şansele românilor de a se vindeca uşor de infecţii scad simţitor. Medicii vor fi nevoiţi să le administreze medicamente din ce în ce mai puternice şi mai scumpe pentru a le salva vieţile.

Legea interzice sacrificarea animalelor la mai puţin de două săptămâni după ce au fost tratate cu antibiotice pentru ca substantele să fie eliminate, dar nu toţi crescătorii respectă această regulă. În plus, dacă un anitibiotic nu dă rezultate în două-trei zile, ţăranul îl schimbă cu altul şi tot aşa, până ce animalul fie se însănătoşeşte, fie este sacrificat tocmai pentru că nu dă semne de redresare. Nici în ferme lucrurile nu stau mai bine. În loc să investească în asigurarea unor condiţii optime de viaţă animalelor, ca să le ferească de boli, producătorii le administrează antibiotice preventiv, pentru ca scapă mai ieftin.

Substanţele folosite pentru tratarea puilor rămân în corpul uman timp de 40 de zile, timp în care devenim imuni la tratament.

"Consumul cronic al acestor antibiotice, conduce la prăpuşirea sistemului imunitar. Principalele afecţiuni sunt sindromul intestinului permeabil, până la intoleranţe alimentare grave", a afirmat dr. Gheorghe Mencinicopschi.

"Puiul se injectează cu antibiotic, iar remanenţa acestuia este de circa 40 de zile. Ingerând antibioticul odată cu puiul consumat, imunitatea organismului nostru scade; noi deja avem un antibiotic continuu. Din această cauză, antibioticele pe care le mai avem pe piaţă nu prea îşi mai fac efectul. Acum, toată lumea este răcită şi până nu ia un augmentin nu mai face faţă. Tulpina este mult mai rezistentă.", a declarat Eugen Irimia, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor.

Riscuri şi pentru consumatorii de lapte

Mai mult decât atât, persoanele care consumă lapte de la vaci aflate sub tratament se expun la pericole foarte mari. De exemplu, medicamentele antiparazitare conţin o substanţă care afectează dezvoltarea normală a fătului şi poate duce la apariţia hidrocefaliei, boală cunoscută şi ca "apă la creier". "Pentru cine cumperi lapte, brânză, carne sau ouă de la ţărani? Pentru copii, pentru bătrâni, pentru cei bolnavi, pentru gravide, ca să le dai alimente sănătoase. Simpla fierbere a laptelui sau a cărnii nu te scapă de probleme", avertizează medical veterinar Corneliu Maier. De aceea, spune el, este imperios necesar ca autorităţile să reglementeze corespunzător utilizarea medicamentelor de uz veterinar.

Un alt ucigaş ascuns în carne şi lapte este estrogenul, conţinut de medicamente folosite pentru creşterea fertilităţii. Numeroase studii au arătat că această substanţă este cancerigenă.

În România ajungi să îţi doreşti să fii deţinut. 2.400 lei costă în fiecare lună, întreţinerea unui deţinut în puşcăriile din România. Iar jumătate din sumă se duce pe cheltuieli cu personalul, conform datelor publicate de Ministerul Justiţiei. Statul român se îngrijeşte mai mult puşcăriaşi decât de viitorul copiilor, cărora le dă alocaţie de 42 lei pe lună.

Bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pe 2013 este de 900 de milioane de lei. Din aceştia, doar 80 de milioane sunt din veniturile proprii ale penitenciarelor. Diferenţa, de 832 de milioane de lei sunt bani de la bugetul de stat.

"Am dat 10 milioane din fondul de rezervă, dar nu rezolvă problema, de- abia îi ajută să plătească o parte din cheltuielile suplimentare. Să nu fiţi în locul meu, când ai nevoie de bani pentru spitale, şcoli, pentru tribunale, să îi aloci pentru penitenciare. E o decizie grea", a spus premierul Victor Ponta.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor coordonează activitatea a 43 de unităţi, între care un penitenciar pentru femei, patru penitenciare pentru minori şi tineri şi opt penitenciare spital.

Închisori suprapopulate

Şi asta nu e tot, din cauza condiţiilor improprii din multe penitenciare, România riscă să primească amenzi colosale în urma deciziilor CEDO. Numărul deţinuţilor din penitenciarele româneşti a crescut în ultimii cinci ani de la 26.212 în 2008 la 31.817 în 2012.

La jumătatea lunii aprilie 2013 gradul de ocupare a închisorilor era de 167 la sută.

"Avem o mare problemă cu regimul penitenciar. Sistemul penitenciar din România nu mai rezistă la gradul de ocupare şi o să fim, probabil, spre să nu se întâmple, o să începem să avem condamnări pe această temă la CEDO", a declarat recent premierul Victor Ponta.

În 2012, deţinuţilor le-au fost acordate 814.092 de consultaţii medicale, adică 26,4 consultaţii, în medie, fiecărei persoane private de liberate. Dintre cei aflaţi în detenţie, 45,78% sunt recidivişti, ponderea acestora situându-se aproximativ la acelaşi nivel, din 2009. Capacitatea de cazare s-a majorat cu 783 de locuri anul trecut.

Cei mai mulţi deţinuţi - 28.473 - sunt condamnaţi definitiv, 3.179 sunt arestaţi preventiv şi condamnaţi în primă instanţă, iar 165 sunt minori aflaţi în centre de reeducare.

Mai bine îngrijiţi decât copiii

În schimb, pentru un copil, statul cheltuie lunar doar 42 de lei, ca alocaţie. Adică statul român alocă de 57 de ori mai mulţi bani pentru un deţinut decât pentru creşterea unui copil.

Deputatul PSD Daniel Suciu a semnat o iniţiativă legislativă care prevede creşterea în trepte, până în 2016, a cuantumului alocaţiei de stat pentru copii: "Cota de hrană pentru copiii instituţionalizaţi este de 6 şi 8 lei pe zi. Cum mi-aş putea hrăni copilul cu 6 lei pe zi?". "Cifrele sunt revoltătoare", a spus şi ministrul delegat pentru dialog social, Doina Pană.

Doi bărbaţi au fost inculpaţi, duminică, 26 mai, sub acuzaţia că au pus în pericol siguranţa unui avion, în urma unui incident petrecut cu două zile în urmă la bordul unui avion de linie pakistanez. Evenimentul a determinat redirecţionarea cursei, la aterizare, de la Manchester spre aeroportul Stansted, Londra.

Un şofer de taxi, Tayyab Subhani (30 ani), şi un angajat al unui restaurant, Mohammed Safdar (41 de ani), ambii rezidenţi la Nelson, nord-vestul Angliei, vor duși, pe 27 mai, în faţa tribunalului din Chelmsford, din estul Londrei, a precizat poliţia, potrivit AFP.

Un avion de linie al companiei Pakistan Internaţional Airlines (PIA), care efectua o cursă de la Lahore (Pakistan) la Manchester (Anglia), a fost redirecţionat, cu puţin timp înainte de aterizare, spre Stansted, după declanşarea de către echipajul de bord a unui semnal de urgenţă. Avionul, care transporta circa 300 de pasageri, a fost escortat spre aeroport de un avion al armatei britanice.

La Islamabad, o sursă din cadrul companiei aeriene pakistaneze a declarat pentru AFP că „în avion a fost o familie, de opt sau zece persoane, care s-a luat la ceartă. Atunci când personalul PIA s-a apropiat de ei, cerându-le să se calmeze, aceştia le-au spus să plece, pentru că altfel aruncă avionul în aer”.