Friday, Apr 18th

Last update01:27:10 PM GMT

Focus

Ministrul Muncii și Pensiilor îndeamnă la discriminare: Dați posturile britanicilor, înainte de a angaja imigranți

Firmele britanice ar trebui să încerce în primul rând să angajeze britanici fără loc de muncă, înainte de a oferi postul unui lucrător străin, a declarat ministrul britanic pentru Muncă și Pensii, Iain Duncan Smith.

Însă o atfel de procedură ar duce la încălcarea legislației europene privind angajarea muncitorilor din spațiul comunitare, întrucât ar fi vorba despre discriminare, scrie Daily Mail.

Citeşte mai mult...

Tesco ar putea intra pe piaţa din România

Tesco, cel mai mare retailer britanic şi numărul trei pe plan internaţional, ar dori să intre în România, se arată într-un raport al Consiliului Concurenţei. Piaţa locală a fost luată în vizor şi de Jeronimo Martins şi BIM.

"Sectorul de retail din România este, cel puţin la acest moment, un sector foarte dinamic. Firmele active pe această piaţa îşi extind prezenţa prin deschiderea de noi magazine în fiecare an, iar noi concurenţi (de ex. Tesco, Jeronimo, BIM), care deja activează în Europa de Est, estimează o potenţială intrare pe piaţa din România", se arată în raportul Consiliului Concurenţei.

Informaţii potrivit cărora Tesco ar intra pe piaţa locală au apărut încă din 2005, dar nu s-au concretizat până acum. Tesco operează un lanţ de peste 6.300 de magazine la nivel mondial şi are afaceri de 72,4 miliarde de lire sterline.

Consiliul Concurenţei a realizat şi o analiză a barierelor la intrare sau expansiune pe care le-ar putea întâmpina concurenţii potenţiali ai Lidl şi Kaufland, cei doi retaileri ce fac parte din acelaşi grup Lidl& Schwartz.

"La momentul analizei, s-a considerat că nu există bariere semnificative care să influeneze intrarea pe piaţa revelantă din România, ci dimpotrivă, această piaţă era caracterizată printr-un grad ridicat de deschidere, influenţat de mai mulţi factori. Retailerii internaţionali pot să-şi înființeze relativ simplu magazine pe teritoriul României. Cererea populaţiei pentru comerţul modern este foarte mare, iar dezvoltarea acestei pieţe este, de asemenea, susţinută din punct de vedere politic şi economic", se arată în raportul Consiliului Concurenţei.

Potrivit acestuia, condiţiile de intrare pe piaţa locală sunt foarte asemănătoare cu cele întâlnite în Polonia, Cehia şi Ungaria, ţinând cont mai ales de ritmul de dezvoltare a acestor state. "Părţile susţin că pe piaţa din România vor avea loc noi intrări, aşa cum s-a întâmplat şi în Polonia, Cehia sau Ungaria",  se arată în raport.

David Cameron îndeamnă la excluderea permanentă a Rusiei din G8

Summitul G7, convocat luni la Haga de către Barack Obama, ar trebui să discute "excluderea permanentă a Rusiei" din G8, a declarat miercuri, 19 martie, premierul britanic, David Cameron, în Camera Comunelor.

"Eu cred că este important ca noi să acţionăm împreună cu aliaţii şi partenerii noştri şi să discutăm dacă este convenabil sau nu ca Rusia să fie exclusă în mod permanent din G8, în cazul în care sunt adoptate alte măsuri", a declarat premierul britanic. "Acesta este modul bun de a proceda", a adăugat el.

Preşedintele american, Barack Obama, a invitat liderii G7 şi Uniunii Europene (UE) să se reunească săptămâna viitoare la Haga, în cadrul Summitului privind Securitatea Nucleară, pentru a discuta despre situaţia din Ucraina.

Excluderea Rusiei din grupul celor mai industrializate state, la care a aderat ca membru cu drepturi depline în 2002, este una dintre sancţiunile internaţionale luate în considerare în urma alipirii Crimeei la Rusia marţi.

Scriitorul Gelu Vlașin candidează la europarlamentare pe lista unui partid spaniol

Românii din Spania au reuşit să aibă candidaţi la alegerile europarlamentare, ipoteză care în Italia este deocamdată o utopie. Partidul Libertăţii Individuale (P-LIB) din Spania a anunţat primii candidaţi din lista sa pentru alegerile parlamentare europene din data de 25 mai. Cap de listă este preşedintele partidului, Juan Pina, iar pe locurile trei şi patru se află doi liberali români: Gelu Vlaşin şi Roxana Nicula. Aceasta este cea mai înaltă poziţie atinsă vreodată de către cetăţenii români într-o listă electorală spaniolă la Parlamentul European, anunţă un comunicat al partidului.

Comitetul Electoral P-LIB, în conformitate cu decizia luată în Conferinţa Electorală a partidului, care a avut loc în data de 18 ianuarie, i-a acordat a treia poziţie pe listă lui Gelu Vlaşin, care şi-a asumat funcţia de Coordonator pentru Comunităţile Straine a partidului la începutul anului 2014.

Gelu Vlaşin, 48 de ani, rezident în Spania de mai bine de zece ani, este membru al Delegaţiei Permanente a PNL Diaspora. În acelaşi timp, este un lider cunoscut în mişcarea asociativă a comunităţii româneşti din Spania, şi este vicepreşedinte al Fedrom. Vlaşin, scriitor şi jurnalist specializat în noua tehnologie, este un cunoscut scriitor, autor a numeroase cărţi publicate în România.

Gelu Vlaşin este născut în comuna Telciu din Bistriţa Năsăud. El a primit, în ianuarie 2012, Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler, la propunerea Ministrului Culturii, ”în semn de apreciere pentru talentul şi dăruirea de care a dat dovadă în întreaga sa carieră literară, pentru promovarea culturii româneşti în lume şi implicarea sa constantă în strângerea legăturilor dintre românii aflaţi peste hotare”.

Roxana Nicula, femeie de afaceri

Pe locul patru la candidatura liberala spaniolă, Roxana Nicula este una dintre principalii lideri ai P-LIB, şi una dintre membri fondatori ai partidului în iulie 2009. Aleasă în 2010 şi 2012 ca membru al Comitetului Executiv Federal de către liberalii spanioli, conduce în acest moment Secretariatul Acţiunii Cetăţeneşti, a cărei misiune este de a gestiona relaţiile P-LIB cu diverse mişcări şi organizaţii ale societăţii civile.

Roxana Nicula a venit în Spania în anul 1998 şi este antreprenoare în sectorul conţinutului digital. A candidat la alegerile generale din 20 noiembrie 2011 pe poziţia a doua la Congresul Deputaţilor pentru circumscripţia Madrid, pe lista în care prima poziţie a ocupat-o Diego Ruiz.

Partidul Libertăţii Individuale (P-LIB) esteunicul partid politic spaniol prezent în Internaţionala Liberală, care trebuie să ratifice intrarea sa luna viitoare în al 59-lea congres, la Rotterdam. În federaţia mondială a partidelor liberale, P-LIB este partener, prin urmare, al partidului PNL român.

Liberalii spanioli încă nu au reprezentanţi în parlament şi se organizează în toată Spania pentru a candida la următoarele alegeri locale şi autonomice din 2015. În localităţile în care existăcomunităţi mari de români, P-LIB şi-a manifestat dorinţa de a avea sprijinul liberalilor români pentru poziţii de o mare relevanţă şi chiar să conducă nominalizările în cazurile oportune.

P-LIB se opune xenofobiei împotriva comunităţii româneşti şi contra oricărui grup, consideră ca românii contribuie într-o manieră foarte importantă la generarea bunăstării în Spania.

Liberalii spanioli doresc ca românii să rămână în Spania, şi se străduieşte să promoveze măsurile economice urgente pe care marile partide le resping dar care sunt unicele măsuri cu capacitatea de a ne întoarce pe toţi, atât spanioli cât şi români, pe calea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă: O scădere drastică a impozitelor, reducerea volumului şi costurilor Statului, şi eliberarea reală a economiei pentru ca numărul întreprinzătorilor autonomi şi a firmelor mici şi mijlocii să crească, pentru că doar aşa putem combate şomajul.

În acele cazuri în care cetăţenii români vor prefera însă repatrierea, P-LIB considera necesar să se ia măsuri astfel încăt să se permităînapoierea parţială a impozitelor plătite în Spania, pentru ca aceste persoane, odată întoarse în România, să poată întreprinde activităţi productive.

După 15 ani de Italia, înapoi în ţară cu buzunarele goale: "Când s-a oprit ajutorul de şomaj, parcă ne-a lovit trenul."

 

În ultima perioadă, mulţi româniau decis să se reîntorcă în patrie. Fie că au pierdut locul de muncă şi nu mai reuşesc să găsească nimic, fie au reuşit cu greu să strângă bani şi încearcă să investească în ţară sau pur şi simplu nu se pot adapta departe de locul natal. Pe Remus l-am cunoscut în avion, zburând spre Bucureşti. Era zborul de întorcere definitivă în ţară. Intrând în vorbă cu el mi-a povestit despre aventura sa în Italia.

Remus V. are 38 de ani, este originar din judeţul Vrancea, dar locuieşte la Braşov, oraşul soţiei sale. A venit în Italia în urmă cu 15 ani "pentru că toată lumea pleca "afară", mai ales în Italia, dar şi pentru că serviciul pe care îl aveam îmi crea probleme" a început el povestirea.

"Lucram şofer la un en-gross care distribuia tot felul de produse, dulciuri, băuturi, biscuiţi, cafea... cam de toate. Eu eram conştiincios dar nu ştiu cum mi se întâmpla deieşeam mereu în minus cu banii. Încasam mulţi bani pentru marfa care o distribuiam pe la chişcuri şi tot felul de magazine.

Ajunsesem însă după doar câteva luni să am o gaură destul de mare, era vorba de câteva sute de mărci germane, că aşa calculam pe atunci. Îmi luau mereu din salariu şi rămâneam aproape cu nimic, deşi eu nu am pus mâna niciodată pe banii firmei." mi-a povestit Remus.

Românul a decis să plece în Italia. "M-am certat rău de tot cu patronul pentru că la ultimul salariu nu mi-a dat decât mărunţis şi tot nu plătisem toate găurile. Am împrumutat bani de la o rudă, mi-am plătit o "viză de Germania" şi am plecat în Italia. Aveam la Roma nişte rude care îmi spuseseră că mă ajută".

Integrarea

A găsit de lucru la Roma, apoi s-a mutat la Modena. S-a căsătorit, soţia a născut o fetiţă şi totul părea că merge bine. Erahotărât să devină cetăţean italian şi să se stabilească definitiv în Italia. "Am lucrat vreo doi ani la Roma, în construcţii sau pe unde apucam. Câştigam destul de bine şi reuşeam să strâng şi bani. Locuiam cu alte două familii, plăteam chiria şi cheltuielile destul de puţin.

Tot acolo am cunoscut-o pe viitoarea mea soţie, care era sora unuia dintre cei cu care locuiam. După mai puţin de un an m-am căsătorit şi m-am mutat la Modena, acolo unde locuia şi muncea soţia. Ea lucra la un supermarket, avea un salariu foarte bun şi de la început mi-a spus că nu se mută la Roma."

La Modena, Remus s-a adaptat şi integrat foarte bine. După câţiva ani a făcut un credit ipotecar, şi-au cumpărat un apartament. "Am găsit de lucru aproape imediat, într-o fabrică de ambalaje din hârtie, plastic şi aluminiu. Am trecut de perioada de adaptare şi în final am obţinut contract pe termen nedeterminat. Soţia avea deja contract şi am reuşit la începutul anului 2008 să cumpărăm un apartament, cu credit, desigur, mai ales că între timp se născuse fetiţa noastră şi doream să avem casa noastră.

Nimic nu părea să ne stea în cale. Eram hotărâţisă depunem actele pentru a obţine cetăţenia şi să rămânem pe veci în Italia."

Ultimii trei ani au fost însă pentru familia lui Remus un adevărat coşmar. Şi-au pierdut locurile de muncă, nu au reuşit să-şi mai plătească ratele al bancă iar singura variantă care le mai rămăsese era să se reîntoarcă în ţară. "Dacă cineva doreşte să ştie cum e să treci din paradis în iad, îi povestesc eu. Când aveam două salarii bune, câştigam pe lună mai bine de 3000 de euro.

Plăteam ratele în bancă, aproape 1000 de euro iar restul ne ajungea berechet. Reuşeam să las mereu în bancă câte ceva în plus. Plecam în vacanţă de două ori pe an, o dată în România şi o dată într-o altă ţară. Am fost în Spania, Grecia, Malta, Egipt. Ne permiteam destul de multe".

oşmarul

"Coşmarul a început când a pierdut soţia mea locul de muncă. Magazinul unde lucra a fost cumpărat de o altă firmă mare, dar personalul a fost disponibilizat. A primit salarii restante,a fost trecută în şomaj, în plus i s-a dat şi o sumă destul de mare ca "liquidazione". Pentru un an nu am simţit lovitura, dar când s-a oprit şomajul, am fost parcă loviţi de tren. Povestea s-a repetat la mine, în urmă cu şase luni.

Eram însă pregătit, mă aşteptam, pentru că fabrica dăduse afară pe toţi cei cu contracte sezoniere. Doar noi, cei cu contracte pe timp nedeterminat am supravieţuit. Niciunul dintre noi nu a reuşit să găsească altceva." a continuat povestirea Remus.

Fără un venit, s-au gândit să se întoarcă în România. "Şi soţia şi eu am luat o sumă destul de mare de bani de la firmele unde am lucrat. Bani în care începusem să ne cam băgăm. Am întrerupt ratele la bancă, nu am mai plătit. Dacă mai continuam aşa, în câteva luni terminam totul.

Soţia a plecat din luna septembrie, anul trecut, şi-a găsit de lucru la un hotel, fetiţa e încă la grădiniţă, deşi ar fi trebuit să înceapă prima clasă la şcoală. Se obişnuieşte cu limba, nu-i nicio pierdere.Eu zic că am luat o decizie înţeleaptă să revenim acasă. Soţia are un apartament în Braşov, lăsat de socrii mei, încă mai avem ceva bani. Eu am rămas să-mi iau ultimele două luni de şomaj, dar acum mă întorc definitiv."

Rate neplătite

L-am întrebat pe Remus ce a făcut cu ratele la bancă, cu apartamentul cumpărat şi ce va face în România. "Nu ştiu ce se va întâmpla cu creditele. Am închis apartamentul, după ce am luat toată mobila şi ce aveam înăuntru şi le-am trimis în ţară cu un camion. În timp am cumpărat mobilă de calitate şi multe alte lucruri,nu le puteam lăsa în Italia. Am vândut şi maşina, îmi voi cumpăra alta în ţară. Am intrerupt contractele de apă, gaz, curent şi telefon. Cu ratele la bancă nu ştiu ce se va întâmpla."

"Nu am un loc de muncă încă în România. Dar sigur am o casă, iar soţia şi-a găsit un loc de muncă bun. Voi găsi şi eu ceva, simt acest lucru."

Andi Rădiu