Wednesday, Apr 23rd

Last update01:06:19 PM GMT

Focus

Costul europarlamentarelor: 150 milioane de lei

Guvernul va cheltui 148,7 milioane lei pentru organizarea alegerilor pentru Parlamentul European din acest an, cu aproape 50% mai mult decât în urmă cu cinci ani.

Marian Muhuleţ, vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, a explicat costul majorat prin creşterea preţurilor şi diferenţa de TVA, cota taxei pe valoarea adăugată fiind ridicată în 2010.

Citeşte mai mult...

Românii din străinătate trimit tot mai puțini bani acasă

Dacă în anii de boom economic muncitorii români din străinătate reuşeau din salariul primit să mai pună ceva bani deoparte, acum, cu greu reuşesc să trimită familiilor rămase în ţară sume pentru acoperirea cheltuielilor curente. Sumele trimise în România de cei care muncesc peste hotare au atins în 2013 nivelul minim al ultimilor nouă ani, iar în prima lună din 2014 a fost de doar 259 de milioane de euro.

Transferurile curente din străinătate către România, cu excepţia celor ale administraţiei publice – majoritatea efectuate de românii care muncesc peste hotare – au fost anul trecut de numai 3,67 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. Valoarea este cu aproape8% mai mică decât cea înregistrată în 2012, de 3,9 miliarde de euro, şi aproape la jumătate comparativ cu totalul transferurilor din 2008, an în care remiterile au înregistrat un maxim-record de 6,51 miliarde de euro.

În luna ianuarie a acestui an, sumele transferate în ţară au fost de 259 de milioane de euro, nivelul minim al ultimilor doi ani şi cu 6% mai puţin decât în decembrie. De regulă, remiterile sunt mai mici în prima lună a anului pentru că mulţi români plecaţi peste hotare revin în ţară cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă şi îşi prelungesc şederea.

Efectele austerităţii

Criza economică a lovit puternic în volumul banilor trimişi de cei 2 milioane de români care muncesc în străinătate. Aceste sume depăşiseră pentru prima dată pragul de un miliard de euro în 2001, iar de atunci au înregistrat şapte ani de creştere neîntreruptă.

Acestea sunt însă sume care au intrat în ţară prin canale care pot fi monitorizate, transferuri bancare sau prin intermediul companiilor specializate, volumele reale fiind mai mari, având în vedere că cei mai mulţi sunt aduşi în ţară „cu sacoşa“.

De asemenea, nimeni nu ştie câţi bani strânşi au românii care lucrează în străinătate. Conform unui studiu mai vechi al Fundaţiei Soros România, românii care lucrează în afara ţăriiar fi strâns 100 de miliarde de euro din 2000 până în 2010.

Lunile de vară aduceau în mod tradiţional un flux mai mare de bani din străinătate pentru cămulţi români se întorceau în ţară pentru concedii. Sectorul construcţiilor rezidenţiale era unul dintre principalii beneficiari ai acestor fluxuri de bani. Mulţi români şi-au îngropat banii în pereţii de beton ai caselor cât mai spaţioase, iar acum nu se pot muta în ele. Nu mai au bani să le termine.

Ministrul Muncii și Pensiilor îndeamnă la discriminare: Dați posturile britanicilor, înainte de a angaja imigranți

Firmele britanice ar trebui să încerce în primul rând să angajeze britanici fără loc de muncă, înainte de a oferi postul unui lucrător străin, a declarat ministrul britanic pentru Muncă și Pensii, Iain Duncan Smith.

Însă o atfel de procedură ar duce la încălcarea legislației europene privind angajarea muncitorilor din spațiul comunitare, întrucât ar fi vorba despre discriminare, scrie Daily Mail.

Citeşte mai mult...

Tesco ar putea intra pe piaţa din România

Tesco, cel mai mare retailer britanic şi numărul trei pe plan internaţional, ar dori să intre în România, se arată într-un raport al Consiliului Concurenţei. Piaţa locală a fost luată în vizor şi de Jeronimo Martins şi BIM.

"Sectorul de retail din România este, cel puţin la acest moment, un sector foarte dinamic. Firmele active pe această piaţa îşi extind prezenţa prin deschiderea de noi magazine în fiecare an, iar noi concurenţi (de ex. Tesco, Jeronimo, BIM), care deja activează în Europa de Est, estimează o potenţială intrare pe piaţa din România", se arată în raportul Consiliului Concurenţei.

Informaţii potrivit cărora Tesco ar intra pe piaţa locală au apărut încă din 2005, dar nu s-au concretizat până acum. Tesco operează un lanţ de peste 6.300 de magazine la nivel mondial şi are afaceri de 72,4 miliarde de lire sterline.

Consiliul Concurenţei a realizat şi o analiză a barierelor la intrare sau expansiune pe care le-ar putea întâmpina concurenţii potenţiali ai Lidl şi Kaufland, cei doi retaileri ce fac parte din acelaşi grup Lidl& Schwartz.

"La momentul analizei, s-a considerat că nu există bariere semnificative care să influeneze intrarea pe piaţa revelantă din România, ci dimpotrivă, această piaţă era caracterizată printr-un grad ridicat de deschidere, influenţat de mai mulţi factori. Retailerii internaţionali pot să-şi înființeze relativ simplu magazine pe teritoriul României. Cererea populaţiei pentru comerţul modern este foarte mare, iar dezvoltarea acestei pieţe este, de asemenea, susţinută din punct de vedere politic şi economic", se arată în raportul Consiliului Concurenţei.

Potrivit acestuia, condiţiile de intrare pe piaţa locală sunt foarte asemănătoare cu cele întâlnite în Polonia, Cehia şi Ungaria, ţinând cont mai ales de ritmul de dezvoltare a acestor state. "Părţile susţin că pe piaţa din România vor avea loc noi intrări, aşa cum s-a întâmplat şi în Polonia, Cehia sau Ungaria",  se arată în raport.

David Cameron îndeamnă la excluderea permanentă a Rusiei din G8

Summitul G7, convocat luni la Haga de către Barack Obama, ar trebui să discute "excluderea permanentă a Rusiei" din G8, a declarat miercuri, 19 martie, premierul britanic, David Cameron, în Camera Comunelor.

"Eu cred că este important ca noi să acţionăm împreună cu aliaţii şi partenerii noştri şi să discutăm dacă este convenabil sau nu ca Rusia să fie exclusă în mod permanent din G8, în cazul în care sunt adoptate alte măsuri", a declarat premierul britanic. "Acesta este modul bun de a proceda", a adăugat el.

Preşedintele american, Barack Obama, a invitat liderii G7 şi Uniunii Europene (UE) să se reunească săptămâna viitoare la Haga, în cadrul Summitului privind Securitatea Nucleară, pentru a discuta despre situaţia din Ucraina.

Excluderea Rusiei din grupul celor mai industrializate state, la care a aderat ca membru cu drepturi depline în 2002, este una dintre sancţiunile internaţionale luate în considerare în urma alipirii Crimeei la Rusia marţi.