Thursday, Oct 02nd

Last update08:30:16 AM GMT

Focus

18 septembrie 2014, referendumul pentru independența Scoției. Se destramă Marea Britanie?

Scoţia decide joi, 18 septembrie, dacă va deveni independentă sau dacă va rămâne în componenţa Marii Britanii. Birourile de vot s-au deschis de dimineață, la ora 07.00 pentru referendumul pe tema independenţei Scoţiei, un act istoric ce ar putea duce la destrămarea Marii Britanii şi la formarea unei noi ţări în Europa.

Alegătorii vor trebui să răspundă la întrebarea: "Scoţia trebuie să devină o ţară independentă?", şi să decidă dacă vor pune capăt sau nu unei situații care datează din 1707. 4,29 de milioane de alegători - dintre care 600.000 au votat deja prin corespondenţă - sunt chemaţi la urne. Autoritățile se aşteaptă o participare masivă, de 80%.

Secţiile de votare se vor închide joi seara, la ora 22.00, iar rezultatele vor fi anunţate vineri, 19 septembrie. Cei care militează împotriva independenţei au condus în intențiile de vot, dar au înregistrat o stagnare în ultimele săptămâni. Scoțienii care sunt în favoarea independenței au ajuns, după unele sondaje, la 49%, doar două procente lipsind pentru un rezultat care va schimba Europa.

Cei 4,29 milioane de alegători - dintre care 600.000 au votat deja prin corespondenţă - sunt chemaţi la urne şi este aşteptată o participare masivă, de ordinul a 80 la sută din populaţie.

Această independenţă, "să o facem!", a declarat liderul separatiştilor, premierul scoţian Alex Salmond, într-o scrisoare solemnă publicată de presă miercuri, 17 septembrie.

"Da, putem"

"Este o ocazie unică în viaţă, să o prindem cu amândouă mâinile", a insistat el, în strigăte de "Da, putem" ale unei mulţimi entuziasmate în timpul unui miting la Perth, în cursul serii. „Dacă aveţi cea mai mică îndoială, nu o transformaţi în vot pentru da", a replicat liderul campaniei de respingere a referendumului, fostul ministru britanic de finanţe Alistair Darling, la Glasgow.”

"Să ameninţi scoţienii cu sfârşitul lumii, nu serveşte la nimic", apreciază Ali Durrani, student la drept pakistanez la Edinburgh, care ar putea participa la vot ca toţi rezidenţii de origine străină din Scoţia. Pakistanul, atunci când şi-a obţinut independenţa în 1947, nu avea nimic: nici serviciu public, nici armată. Să lăsăm o şansă independenţei".

Londra a promis să lanseze procesul de delegare a mai multor competenţe în domeniile bugetar şi social către Edinburgh, care dispune de propriul Parlament şi de un Guven regional din 1999, încă din ziua următoare votului, în cazul respingerii referendumului.

Numeroase întrebări de ordin economic, politic şi diplomatic despre viitorul unei eventuale Scoţii independente au apărut înaintea referendumului. Un vot în favoarea independenţei nu se va materializa în schimbări spectaculoase, dar va marca începerea unor negocieri complexe de dobândire a independenţei efective a regiunii nordice a Marii Britanii, fixată pentru 24 martie 2016 de către Partidul Naţional Scoţian (SNP) al lui Salmond.

Sondajele arată rezultate foarte strânse. După ce a dominat timp de doi ani, tabăra unioniştilor este urmată îndeaproape de susţinătorii independenţei, înregistrând un avans mediu de două puncte procentuale, situat în interiorul marjei de eroare.

"Marea Britanie este un partener extraordinar pentru America şi o forţă pentru bine într-o lume instabilă. Sper că va rămâne puternică, robustă şi unită", a afirmat el într-un mesaj postat pe contul de Twitter al Casei Albe (@WhiteHouse) şi urmat de iniţialele "bo", semn că este vorba de un mesaj al preşedintelui.

Acest mesaj reia aproape cuvânt cu cuvânt fraza pronunţată de preşedintele american la începutul lui iunie la Bruxelles, în cursul unei conferinţe de presă comune cu premierul britanic David Cameron.

Întrebat în cursul acestei săptămâni pe această temă, purtătorul de cuvânt al Executivului american a repetat această formulă cizelată.

Drumul Scoției către referendum

AFP prezintă 12 date ce pot permite înţelegerea drumului pe care Scoţia l-a parcurs către acest scrutin.

- 2 noiembrie 1967: ascensiunea spectaculoasă a formaţiunii separatiste Scottish National Party (SNP), până atunci marginală, într-un scrutin parţial la Hamilton, propulsează problema independenţei scoţiene pe scena naţională.

- 1 martie 1979: eşecul unui referendum cu privire la transferul unor puteri şi crearea unei adunări regionale scoţiene. O proporţie de 51,6 la sută dintre scoţieni a votat "pentru", dar această tabără reprezenta doar 32,9% din alegătorii înscrişi, sub pragul prevăzut de 40%.

- 1 mai 1997: după 18 ani de guvernare conservatoare la Westminster, extrem de nepopulară în Scoţia, Partidul Laburist revine la conducerea ţării. Premierul Tony Blair promite un nou referendum asupra descentralizării, cu speranţa de a obţine un parteneriat regional majoritar laburist. - 11 septembrie 1997: al doilea referendum cu privire la transferul unor puteri. De această dată tabăra "da" obţine o victorie cu 74,3% din voturi. A doua întrebare, care obţine şi ea o majoritate de voturi favorabile (63,5%), vizează transferul diverselor puteri fiscale Parlamentului regional.

- 12 mai 1999: regina Elizabeth II deschide în mod oficial Parlamentul regional, alcătuit din 129 de membri, în Sala adunării generale a Bisericii Scoţiei, la Edinburgh. Transferul puterilor către Parlamentul regional, dominat de o coaliţie a laburiştilor şi liberal-democraţilor, intră în vigoare la 1 iulie.

- 3 mai 2007: după a doua coaliţie între laburişti şi "Lib-Dem" în 2003, SNP preia frâiele Parlamentului, cu 47 de mandate, faţă de cele 46 ale Partidului Laburist. Alex Salmond este desemnat premier. SNP, care nu are o majoritate absolută, se abţine să exercite presiuni în vederea organizării unui referendum asupra independenţei Scoţiei.

- 5 mai 2011: SNP obţine 69 de mandate în alegeri şi îşi asigură majoritatea absolută în Parlamentul din Holyrood. Alex Salmond face campanie pentru a obţine un referendum asupra independenţei, cu care David Cameron este, într-un final, de acord.

- 15 octombrie 2012: executivele britanic şi scoţian semnează Acordul de la Edinburgh asupra termenilor referendumului de independenţă.

- 24 ianuarie 2013: Comisia electorală independentă optează pentru întrebarea "Scoţia trebuie să fie o ţară independentă?".

- 26 noiembrie 2013: Guvernul scoţian îşi prezintă Cartea Albă a independenţei. Intitulat "Viitorul Scoţiei: ghidul dumneavoastră pentru o Scoţie independentă", acest document de 649 de pagini prezintă poziţia separatistă asupra tuturor punctelor de impact, de la monedă la monarhie, inclusiv domeniul nuclear sau petrolul de la Marea Nordului.

- 7 septembrie 2014: tabăra care susţine independenţa se clasează pentru prima dată pe primul loc într-un sondaj YouGov, cu 47% opinii favorabile, în timp ce susţinătorii menţinerii Scoţiei în interiorul Marii Britanii obţin 45%.

- 18 septembrie 2014 : peste patru milioane de alegători în vârstă de peste 16 ani sunt invitaţi la urne. Zeci de mii de rezidenţi scoţieni nu au aşteptat această dată şi au votat prin corespondenţă.

11 secții de votare pentru românii din UK la prezidențialele din noiembrie

Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţiale este de 294, egal cu cel stabilit în 2009. În Marea Britanie vor fi organizate 11 secții de votare, dintre care trei la Londra și una la Edinburgh, capitala Scoției.

Ministerul de Externe a finalizat, marţi, lista secţiilor de votare din străinătate organizate la alegerile pentru Preşedintele României. Ordinul ministrului de Externe prin care au fost stabilite secţiile de votare din străinătate pentru organizarea şi desfăşurarea scrutinuluia fost publicat în Monitorul Oficial.

Potrivit MAE, lista finală a secţiilor de votare a fost omologată pe baza experienţei anterioare în organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate, luând ca referinţă scrutinul din anul 2009, când au fost organizate 294 de secţii de vot.

Ministerul reaminteşte că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2009, în străinătate au votat, în turul doi, aproximativ 146.000 de cetăţeni români în 294 secţii de votare, înregistrându-se astfel cel mai mare număr de cetăţeni români care au votat în afara ţării la un scrutin.

MAE menţionează că, pentru scrutinul din noiembrie 2014 a fost majorat semnificativ numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin.

Ministerul de Externe, dat în judecată pentru că nu organizează mai multe secții de vot în străinătate

Doar patru secții de votare pentru românii din Marea Britanie. Românii din Țara Galilor nu au unde să voteze

PNL Diaspora cere secții de votare ca la ultimele alegeri prezidențiale: „Nu încălcați BUNUL SIMȚ ELEMENTAR!”

Conform anexei la ordinul ministrului, cuprinzând lista secţiilor de votare din străinătate, publicată în MO, secţii de votare în număr mai mare vor fi organizate în: Italia - 51, Spania - 38, SUA - 22, Republica Moldova - 21, Marea Britanie - 11, Franţa - 9. În Germania și Australia vor fi 5 secţii de votare, câte 4 secţii vor fi în Belgia, Canada, Serbia, Turcia, Ungaria, câte 3 în Afghanistan, Austria, China, Cipru, Grecia, Israel, Polonia, Portugalia, Rusia, Ucraina.

Marţi, Curtea Constituţională a României a respins contestaţia PNL privind ordonanţa de modificare a legii alegerilor prezidenţiale. Astfel,românii din ţară care, în ziua alegerilor, nu se află în localitatea unde domiciliază pot vota la orice secţie. Astfel, actul normativdesfiinţează secţiile speciale din gări şi aeroporturi. Opoziţia a acuzat Guvernul Ponta că pregăteşte astfel terenul pentru fraudarea scrutinului, favorizând votul multiplu.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 2 noiembrie, iar al doilea pe 16 noiembrie. Săptămâna viitoare, pe  23 septembrie, expiră termenul pentru depunerea candidaturilor la Biroul Electoral Central.

Iată secțiile de votare din Marea Britanie: Londra 1, Londra 2, Londra 3, Edinburgh, Newcastle, Leeds, Liverpool, Birmingham, Portsmouth, Britsol și Belfast.

 

Legea Big Brother, declarată neconstituțională

Curtea Constituțională a decis marți, 16 septembrie, că Legea referitoare la identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay este neconstituțională, se anunță într-un comunicat pe site-ul instituției, potrivit APADOR-CH.

Judecătorii au admis sesizarea Avocatului Poporului din 9 iulie 2014. Cu majoritate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice este neconstituţională, în ansamblul ei.

Curtea a constatat că dispoziţiile legii criticate nu au un caracter precis şi previzibil, iar modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans, respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la Internet nu reglementează garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

PNL Diaspora cere secții de votare ca la ultimele alegeri prezidențiale: „Nu încălcați BUNUL SIMȚ ELEMENTAR!”

Comunicat de presă

SEMNAL DE ALARMĂ

PNL – Diaspora trage un semnal de alarmă asupra legiferării lipsei de transparenţă în organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate la alegerile prezidenţiale din această toamnă. Prin HG numărul 521 din 26 iunie 2014 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2014 s-a aprobat comunicarea prin Ordin al Ministrului Afacerilor Externe a numărului de secţii de votare din străinătate.

Conform Hotărârii,stabilirea numărului acestora este la discreţia MAE, iar ulterior comunicării acestuia, el nu mai poate fi modificat, Calendarul necuprinzând un termen de contestare în acest sens!

Considerăm că, astfel, se încalcă nu numai preverderile Constituţiei României care fac referire la românii din străinătate sau libertatea convingerilor şi exprimarea acestora,cât şi bunul-simţ elementar. Prin această măsură, Regimul Ponta transmite că este dispus să suspende statul de drept şi să creeze cetăţeni români lipsiţi de drepturi, cu scopul de a-şi spori şansele de perpetuare şi după alegerile din toamnă.

Dorim să subliniem faptul cănu facem procese de intenţie nimănui, însă cele expuse mai sus, precum şi mai recenta Ordonanţă de Urgenţă care legiferează traseismul politic sunt argumente care alimentează îngrijorarea noastră asupra „pesedizării” acestor alegeri.

În concluzie, PNL – Diaspora solicită Guvernului României să nu ia în derâdere dorinţele de vot ale românilor din afara graniţelor ţării şi să organizeze un număr de secţii de votare care să ţină cont de zonele aglomerate unde domiciliază aceştia.

De asemenea, din dorinţa de transparenţă a întregului proces de organizare, noi, PNL – Diaspora facem publică propunerea noastră canumărul secţiilor de votare să fie cel puțin egal cu numărul de secţii organizate la ultimele alegeri prezidențiale.

Departamentul de comunicare al PNL Diaspora

Producția de Dustere pentru piața britanică, transferată din India la Mioveni

Dacia va aduce la Mioveni producția Dusterului cu volan pe dreapta, special pentru piaţa britanică, potrivit Digi 24. Până acum, autovehiculul era fabricat la Chennai, în India. E un fapt mai puțin cunoscut, dar Dusterul vândut în Marea Britanie nu provenea din România, ci din India și, mai rar, din Brazilia.

Din punct de vedere tehnic, era mai simplu de produs în India, deoarece și în această țară volanul este pe dreapta. Însă drumul foarte lung măreşte timpii de aşteptare pentru clienţii din Regatul Unit.

Decizia a fost luată din motive economice, fiindcă vânzările Dacia pe piaţa britanică au crescut cu 70% anul acesta, iar mutarea producţiei la Mioveni ar putea duce modelul Duster cu 3-4 săptămâni mai rapid la clienţii englezi.

Anul trecut, Dacia a vândut în regat circa 17.000 de maşini, dintre care aproape 8.000, cam jumătate, au fost Dustere.

Planul de a muta producţia pentru versiunea britanică în România vine şi pe fondul unor plângeri ale clienţilor din Marea Britanie. Au fost consemnate câteva zeci de cazuri în care Dusterul britanic era prost vopsit la uzina din Chennai şi ulterior au apărut coroziuni pe unele piese.

În 2014, la uzina de la Mioveni ar urma să fie fabricate peste 300.000 de maşini, iar peste jumătate dintre ele vor fi modele Duster.