Saturday, Apr 19th

Last update01:52:17 PM GMT

Prim plan

Regina Marii Britanii, citată într-un proces deschis la Tribunalul București

O româncă supărată că a pierdut un proces în Marea Britanie a dat în judecată, la Tribunalul Bucureşti, zeci de lideri ai lumii şi instituţii private şi de stat. FBI, ministere din Londra, prinţi, ducese, şefi de stat şi de guverne vor primi în cutia poştală citaţii la un proces greu de imaginat, scrie Adevărul. Cele mai celebre nume din politica mondială s-ar putea înghesui în boxa pârâţilor de la Tribunalul Bucureşti, după ce o româncă a deschis un proces pentru despăgubiri în litigii de muncă. Dosarul a fost înregistrat pe 10 martie, iar lista celor reclamaţi cuprinde nu mai puţin de 104 personalităţi, instituţii de stat şi private din SUA şi Marea Britanie.

Astfel, preşedintele SUA, Barack Obama, soţia acestuia, Michelle, John Kerry, au fost chemaţi în judecată alături de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, Prinţul Charles şi ducesa Camilla, prinţii Harry şi fratele său William. Nu a scăpat de proces nici cancelarul german Angela Merkel, dar nici politicienii români Ion Iliescu, Victor Ponta, Crin Antonescu sau Valeriu Zgonea.

Reclamanta este bucureşteanca Mihaela Popa, care a chemat în judecată şi compania la care a lucrat pe post de contabil, PricewaterhouseCoopers. Magistraţii de la Tribunalul Bucureşti au înregistrat reclamaţia ca pe oricare alta, însă nu au fixat un termen de judecată.

Preşedinta Tribunalului, judecătoarea Laura Andrei, care este şi purtătoarea de cuvânt a instituţiei, s-a arătat deranjată când a fost întrebată dacă va trimite citaţii către personalităţile lumii chemate în judecată.

Dosarul este în procedura de regularizare. În rest, nu pot da consultaţii avocaţiale“, a declarat, pe un ton iritat, Laura Andrei. Conform unui al magistrat, procedura este ca la oricare alt proces. „Judecătorul va intra în procedura de regularizare, cerând părţii să îşi precizeze acţiunea dacă nu este clară şi să comunice adresa exactă a celor chemaţi în judecată. Adică Obama poate fi chemat în judecată.

Dacă se indică adresa lui, judecătorul îl citează acolo, dar în acţiune trebuie precizat şi de ce este chemat Obama în judecată. Iar dacă este nefondat, judecătorul va respinge cererea. Dar asta este pe fond“, a detaliat judecătorul.

Mihaela Popa s-a făcut remarcată şi în Marea Britanie. În urmă cu aproape cinci ani, presa relata despre un proces intentat de româncă firmei PricewaterhouseCoopers. Ea acuza o discriminare rasială şi hărţuire sexuală, Popa fiind angajată la celebra companie pe post de contabilă şi plătită cu 41.000 de lire anual.

Mihaela Popa a afirmat în reclamaţie că un coleg i-a spus că „est-europencele sunt curve“ şi că la locul de muncă i se spunea „Mihaela porno“. Ea a cerut 40 de milioane de lire sterline cu titlu de despăgubiri. Instanţa i-a acordat însă doar 750 de lire.

 

Sindicalist britanic: Miturile despre imigrație distorsionează campania electorală

Secretarul general al TUC (Trades Union Congress), Frances O’Grady, a acuzat politicienii britanici de dreapta că susțin o dezbatere din ce în ce mai toxică pe tema imigrației. Ea a spus, la conferința anuală a lucrătorilor de culoare ai TUC, ce a avut loc luni, 14 aprilie, la Londra, că un climat al fricii otrăvește încet viața din Marea Britanie.

Potrivit Morning Star, O’Grady a declarat că oamenii sunt într-adevăr îngrijorați, dar nu în privința imigranților. „Cea mai mare îngrijorare a lor sunt șefii care se folosesc de forța de muncă ieftină a imigranților, pentru a subcota salariile și pensiile oamenilor”, a declarat liderul sindical.

Citeşte mai mult...

Biroul Național de Statistică a mai descoperit 350.000 de imigranți din UE

Biroul Național de Statistică (ONS) a anunțat că a ratat un număr de 350.000 de persoane atunci când a prezentat cifrele migrației nete în ultimii zece ani, din cauza unor greșeli într-un studiu cheie. Oficialii instituției spun că nu au reușit să numere un număr estimat la 350.000 de imigranți din Europa de est sosiți în Marea Britanie între anii 2001 și 2011.

ONS arată că nu a prelevat probe suficiente într-un sondaj crucial făcut în aeroporturi, care este folosit pentru estimarea migrației nete, care înseamnă diferența dintre numărul de persoane care vin și cel al celor care emigrează din Marea Britanie. Cei la la ONS au anunțat că cei mai mulți imigranți ratați la numărătoare au fost din Polonia și alte state foste comuniste care au aderat la UE în 2004. Totalurile revizuite arată astfel o creștere a migrației nete de la 2,2 milioane la 2,5 milioane de persoane.

De asemenea, numărul copiilor care au migrat în Marea Britanie a fost subestimat din aceleași motive, potrivit The Telegraph.

Aeroporturile regionale au fost incluse în calculele celor de la ONS în 2008, „prea târziu pentru a capta valul principal al migrației", în urma extinderii UE din 2004.

Carlos Vargas Silva, cercetător principal la Observatorul Migrării de la Universitatea Oxford, a declarat: „Știam de ceva timp că migrația netă trebuie să fi fost mult mai mare în perioada 2001-2011 decât au sugerat estimările oficiale. Acest raport oferă dovezi importante cu privire la necesitatea unor mai bune date cu privire la migrație."

Sir Andrew Green, președintele organizației anti-imigrație MigrationWatch, a declarat: „Este o confirmare finală că migrația externă netă a muncitorilor se ridică la aproape patru milioane de europeni, ceea ce reprezintă două treimi din cea din afara UE. Se dovedește că vârful migrației nete a fost de aproape 275.000 de persoane pe an."

Fără alocație pentru copii în primele trei luni de ședere în Marea Britanie

Guvernul Cameron continuă să ia măsuri pentru împiedicarea cetățenilor europeni să mai acceseze beneficii sociale. Noua măsură va intra în vigoare din luna iulie a acestui an și va avea în vedere ca migranții din UE să fie în Marea Britanie cel puțin trei luni înainte de a putea pretinde beneficii și credite fiscale pentru copii.

În prezent, migranții UE pot începe să aplice pentru astfel de ajutoare  aproape de îndată ce sosesc în Marea Britanie, ceea ce a dus la preocuparile legate de „turismul pentru beneficii" , se arată în The Telegraph.

Din iulie, ei vor trebui să dovedească faptul că au trăit în Marea Britanie timp de cel puțin trei luni, înainte de a putea pretinde ajutoare sociale pentru copii. Alocația pentru copii în Marea Britanie este în valoare de 20,30 de lire sterline pe săptămână, pentru primul copil, și 13,40 de lire pentru ceilalți.

De asemenea, imigranții europeni care cer beneficii sociale vor trebui să dea un test de limba engleză. Ei vor trebui să dovedească faptul că pot vorbi bine limba engleză sau nu vor mai primi indemnizație de șomaj.

Conservatorii au vrut să interzică europenilor accesul la beneficii pentru un an

Potrivit The Telegraph, modificările pot duce la un nou conflict între Marea Britanie  și Comisia Europeană , care deja a dat in judecata această țară, considerând că testul pentru cetățenii UE este ilegal.

Nicky Morgan, secretarul economic al Trezoreriei, a declarat: "Guvernul dorește construirea unui sistem corect și consecvent, unul care îi susține pe cei care vor să muncească.”

"Aceste schimbări trimit mesajul că sistemul nostru de bunăstare nu este deschis abuzurilor și îi va descuraja pe cei care cred că pot veni în Marea Britanie în primul rând pentru a pretinde beneficii.”

Potrivit The Telegraph, conservatorii sunt conștienți de faptul că succesul lor în descurajarea "turiștilor pentru beneficii" va fi esențial pentru speranțele lor electorale.

De la sfârșitul acestei luni, europenii cu un nivel slab de limba engleză vor fi analizați de către Jobcentre Plus și vor trebui să ia participe la cursuri locale de formare pentru a-și îmbunătăți competențele lingvistice și șansa de a obține un loc de muncă.

După șase luni, ei vor fi supuși unui alt test de limbă,  iar în cazul în care nu îl vor trece nu vor mai primi beneficii, se mai arată în The Telegraph.

Conservatorii au vrut să interzică europenilor accesul la beneficii pentru un an

Noul pachet legislativ cu privire la imigrație a intrat în vigoare la începututl acestei luni. Ministrul Muncii și Pensiilor, Iain Duncan Smith, a declarat că partidul său a vrut să nu mai dea posibilitatea migranților europeni să beneficieze de ajutoare sociale pentru un an de la sosirea lor în Marea Britanie.

Însă guvernul a fost împiedicat de prevederile europene, care nu dau dreptul statelor să limiteze ajutoarele sociale pentru mai mult de trei luni, potrivit The Telegraph. Astfel, de le 1 aprilie, cetățenii UE care pretind beneficii în Marea Britanie trebuie să arate că au lucrat efectiv timp de trei luni și au câștigat cel puțin 150 de lire sterline pe săptămână, înainte de a solicita beneficii.

Duncan Smith a declarat că măsura va opri oamenii să profite de sistemul de protecție socială britanic, pragul de venituri minime fiind conceput pentru a opri imigranții să aibă acces la o gamă largă de beneficii.

Anterior, se arată în The Telegraph, cetățenii UE puteau pretinde mii de lire sterline chiar dacă munceau doar câteva ore pe săptămână.

CE despre regula celor 150 de lire: Pragul de venituri pentru cetățenii europeni este ilegal

Însă, ministrul Muncii și Pensiilor consideră că Guvernul ar trebui să nu țină cont de reglementările UE și să impună sancțiuni mai dure cu privire la lucrătorii străini. El a declarat că executivul încearcă să meargă mai departe cu reformele în ceea ce privește sistarea beneficiilor, indiferent de ceea ce va spune Comisia Europeană.

Comisia Europeană a publicat un Ghid al „testului privind reședința obișnuită”

Surse apropiate lui Duncan Smith au admis că Guvernul a fost informat că nu se poate trece peste limita de trei luni, scrie The Telegraph. „Iain este de părere că statele naționale ar trebui să fie în măsură să stabilească propriile reguli”, a spus sursa.

„El crede că limita ar trebui să meargă până la șase luni sau chiar la un an. A fost stabilită la trei lunila sfaturile Procurorului General."