Thursday, Jul 31st

Last update11:14:54 AM GMT

Diaspora

Martor la procesul ucigașului unei adolescente din România: „dansa” pe corpul victimei

Un prieten al irlandezului Alan Wilson, acuzat că a omorât-o pe o adolescentă de origine romă, din România, le-a spus judecătorilor că l-a văzut pe suspect cum dansa pe corpul victimei, după ce îl băgase într-o groapă săpată în Munții Dublin.

Potrivit Irish Times, Fergus O'Hanlon, de 37 de ani, care are imunitate pentru urmărirea penală în acest caz, a fost audiat, vineri, 18 iulie, în procesul lui Alan Wilson (foto).

O'Hanlon a mărturisit că, în ianuarie 2008, locuia în aceeași casă cu partenerul său și cu sora acuzatului, Maxine Wilson. El a declarat că, pe 8 ianuarie, a văzut-o pe sora lui Alan Wilson cum tremura nervoasă în timp ce acesta cobora scările cu o pușcă în mână: „El (Alan Wilson - n. red.) a spus: «Vino aici. Vreau să-ți arăt ceva»."

Apoi, acuzatul l-a dus pe O'Hanlon la etaj, în propriul său dormitor, unde a fost întâmpinat de o priveliște îngrozitoare.

„În centrul camerei, era corpul fetei moarte, culcat pe spate, cu ochii în tavan”, a spus martorul. „Arăta ca și cum era trează. Avea o gaură în frunte și sângele îi curgea spre nas", a continuat el. „L-am întrebat cine era.”

Wilson i-a răspuns că fata „a fost martoră la uciderea fratelui ei”.

O'Hanlon a povestit apoi cum Maxine Wilson a plecat de acasă, la fel și fratele ei care mai târziu s-a întors cu un sac de mașină de tuns iarba.

Martorul a declarat că el și acuzatul au dezbrăcat fata, au înfășurat-o în folie de plastic, au pliat-o în formă de potcoavă și au pus-o în sac.

Trupul l-au pus în portbagajul mașinii lui Wilson, aceeași cu care fusese răpită Marioara, și au pornit amândoi spre Munții Dublin.

Acolo, acuzatul a cărat corpul victimei, iar O'Hanlon a transportat lopata cu care a fost făcută groapa.

„Alan a început să sape o groapă. Apoi am săpat pe rând", a spus martorul. "Alan a scos fata din punga verde și a împins-o în groapă. Corpul s-a ridicat de câteva ori. Alan sărea pe el", a adăugat el. "Dansa pe el".

La Dublin a început procesul unui irlandez acuzat ca a omorât o tânără din România

Alan Wilson, de 35 de ani, a pledat vinovat pentru uciderea fetei în vârstă de 18 ani, la o casă de pe strada Brabazon, Coombe, Dublin în noaptea de 7 spre 8 ianuarie 2008.

Adolescenta dispăruse cu două zile în urmă, după ce fratele ei a văzut-o cum urca într-un autoturism. Corpul ei a fost găsit într-un mormânt superficial săpat în Munții Dublin, patru ani mai târziu. Marioara fusese împușcată de patru ori în cap.

"Luați atitudine, situația românilor din străinătate e critică". Scrisoare deschisă către președinte și prim ministru.

SCRISOARE DESCHISĂ

Domnule presedinte,
Domnule prim ministru,

Am ales să vă scriu, semnalându-vă situaţia alarmantă privitor la modul de funcţionare al misiunilor diplomatice româneşti. În ultima vreme nemulţumirea în rândul cetăţenilor români aflaţi departe de casă, motivată fără nici o urmă de îndoială, este din ce în ce mai accentuată.

Spun acest lucru din perspectiva românului care a trăit mulţi ani în afara României în primul rând, dar şi datorita faptului că un număr tot mai mare de cetateni români îmi transmit direct sau evidenţiază prin intermediul presei, noianul de nemulţumiri legate în principal de relaţia cetăţean-autoritaţi ale statului departe de casă. Vă aduc la cunoştinţă faptul că ne aflam în 2014, secolul XXI, an şi secol în care pentru pretenţia de a face parte din clubul select al naţiunilor care compun Uniunea Europeana precum şi NATO, România este codaşă şi din acest punct de vedere, al respectului faţă de cetăţenii săi, mai ales faţă de milioanele de cetateni care se află astăzi în străinătate.

-funcţionarii statului român işi desfăşoara activitatea în puţine consulate, care nu acoperă nici pe departe necesarul pentru a servi zonele în care se află cetăţeni români.

-taxele consulare sunt exagerat de ridicate, nemaipunând la socoteală faptul că avem taxe care nu ar trebui să existe cum este cea de eliberare a certificatului de naştere, certificat care în românia se eliberează gratuit.

-spaţiul foarte mic pentru primirea cetăţenilor români care se adresează consulatelor, de multe ori românii fiind nevoiţi sa reziste la modul fizic, în fapt, bebeluşi, copii, tineri, vârstnici, oameni foarte bătrâni, aproape zilnic îi intâlnim la porţile consulatelor romaneşti suportând de cele mai multe ori sub cerul liber căldura lunilor de vară, frigul din timpul iernii, ploaia, zăpada, obosiţi, nedormiţi, chinuiţi.

-distanţele destul de mari dintre consulate şi zonele din care se deplasează cetăţenii români.

-de la un anumit timp, s-a împământenit starea de fapt de a întâlni la intrarea în consulatele noastre, persoane care se adresează în întâmpinarea cetăţenilor români în altă limbă decât cea oficială a statului român, dar ne plângem ca în ţară, în administraţie, de obicei în zonele locuite deopotrivă de români şi de maghiari, se vorbeşte limba maghiară, faptul pe care îl semnalez ca existent în consulatele noastre este UMILITOR pentru noi, ca ROMÂNI.

-de multe ori mi se aduce la cunoştinţă că la apelurile cetăţenilor la numerele de telefoane ale misiunile diplomatice, nu se răspunde, astăzi neavând încă implementat un sistem modern de preluare şi prelucrare ale apelurilor telefonice ale solicitanţilor de servicii consulare, cetăţeni români.

Mai trebuie oare să adaug faptul că astăzi şase cetaţeni români fac greva foamei in Frankfurt, Germania nefiind poate susţinuţi de statul român, acolo, departe de casă?

Mai trebuie oare să adaug faptul că un cetăţean, poate român, Bogdan Ionescu, in Koln, Germania, a fost amendat de Poliţia din localitatea respectivă pentru că nu conducea bicileta cu ambele mâini, omul fiind infirm?

Mai trebuie oare să adaug faptul că astăzi în Marea Britanie, cetăţenii români şi chiar România sunt constant ţintele politicienilor rasişti sau ale presei tabloide britanice, iar statul nostru dacă şi atunci când raspunde, denotă o lipsă motivată şi reală de implicare, lăsând expuse loviturilor acestora demnitatea, prezenţa şi interesele cetătenilor români prezenţi în Marea Britanie şi cum spuneam, ale statului român?

Mai trebuie oare să adaug faptul că anual mor în medie 2500 de cetăţeni români departe de casă, fară ca statul român, să intervină în sprijinul repatrierii corpurilor acestora acasă, aproape de părinţi şi familie? Oare beneficiile economiei şi ale statului român de pe urma banilor pe care românii ii trimit acasă constant de ani buni, nu pot determina decidenţii politici în a lua pentru prima dată măsura corectă a rezolvării acestei situaţii?

Oare acele peste patru miliarde de Euro trimişi acasă numai dacă luăm in calcul statistica oficială a anului anterior, nu sensibilizează suficient decidenţii politici?

Am atras atenţia, în speranţa că veţi lua atitudine si că situaţia se va transforma pozitiv, asupra câtorva dintre milioanele de probleme pe care cetăţenii români le au departe de România, spun milioane pentru ca milioane de AZILANŢI ECONOMICI, cetăţeni români se află astăzi pretutindeni, numai în Europa de Vest existând peste patru milioane de români repreyentând peste 20% din populaţia tării!

Cu stimă,
Aurelian Mihai, deputat Europa de Vest

Româncele pleacă în străinătate și renunță la barbații de acasă

Sute de românce îşi lasa soţii acasă şi emigrează, iar după ce îşi câştigă independenţa financiară, renunță la bărbaţi. Numai într-o comună din Iaşi, 60 de cupluri s-au despărţit de la începutul acestui an, scrie Pro TV.

Din păcate, în urma separării sunt afectaţi copiii. "Copiii mă întreabă când vine mama acasă. Câteodată, îi mai mint şi eu", povesteşte Petru Chirilă. Soţia lui a plecat din ţară acum 5 ani. Atunci, cei doi au decis că vor duce un trai mai bun dacă femeia merge să muncească în Italia. După 6 luni, însă, nevasta l-a anunţat că şi-a găsit un iubit şi că nu se mai întoarce la viaţa ei din România şi nici la cei doi copii pe atunci de 2 şi 3 ani. Bărbatul a decis să divorţeze.

"După numai 5 luni jumătate s-a găsit cu respectivul tip, despre care susţine că este marea ei dragoste şi eu, unul, şi cei doi copii ai noştri am fost lăsaţi de izbelişte. De un an nici nu a mai sunat", afirma el.

Asistenţii sociali din comună Tomeşti spun că anul acesta se confrunta cu un număr record de astfel de cazuri. De la începutul verii, în fiecare zi câte un cuplu ia decizia să divorţeze. "Pleacă femeile, mamele de copii, lăsându-şi ori pe soţ, ori pe părinţi. Situaţia economică le face să meargă în străinătate", explica Greta Însurațelu, asistent social comună Tomeşti.

"Unele dintre ele aleg să divorţeze, per general viaţa poate fi altfel decât viaţa pe care o trăiau aici", spune şi Cătălin Luca, psiholog.

Germania - măsuri dure împotriva turismului social. După șase luni de șomaj nu mai poți rămâne în țară!

"Germania se pregăteşte să schimbe sistemul ajutoarelor sociale destinate imigranţilor europeni şomeri, dar care au rezidenţa pe teritoriu german şi de prea mult timp nu au un loc de muncă. Nu numai că nu se vor mai da deloc ajutoare,este posibil să se retragă rezidenţa". Acesta este, potrivit săptămânalului Focus, unul dintre proiectele pe care ar dori să le finalizeze guvernul Merkel înainte de vacanţa de vară.

Aşa cum a precizat cancelarul pe timpul unui interviu de dinaintea votului european, "Europa nu este o uniune socială". Percepţia multor germani, confirmată de diferite sondaje, este că odată cu deschiderea pieţei muncii germane şi pentru români şi bulgari, tot mai mulţi cetăţeni europeni, în special din estul Europei, se mută în Germania pentru a beneficia de ajutoare sociale.Nu îşi caută de lucru, se mulţumesc să trăiască din indemnizaţii.

Procentul de aproape 7% obţinut de "Alternative für Deutschland", partid anti-euro înfiinţat abia în martie 2013 şi susţinut de diferiţi academicieni, a demonstrat din nou că în gestionarea politicii europene, Germania vrea să se deplaseze la dreapta şi Merkel, dintotdeauna atentă şi cu simţ practic, nu poate decât să se adapteze fenomenului.

Hartz IV

În Germania cei care şi-au pierdut locul de muncă după ce au plătit contribuţii cel puţin un an, primesc un ajutor de 60% din salariul anterior net, 67% dacă au un copil. După doisprezece luni se intră în programul Hartz IV.

Ajutorul devine de circa330 de euro lunar (dar depinde de regiunea în care trăieşte solicitantul) la care se adaugă chiria locuinţei şi asigurarea sanitară (care în Germania trebuie plătită cu excepţia situaţiei în care interesatul are un loc de muncă subordonat). Contribuţia creşte când este vorba de familii.

Pentru a primi toate acestea, solicitanţii trebuie să demonstreze căsunt în mod activ în căutarea unui loc de muncă. Aceştia sunt invitaţi să meargă la interviuri pentru muncă sau să participe la cursuri organizate de oficiul de plasare a forţei de muncă.

În martie 2012 de ajutoare au beneficiat 6,2 milioane de persoane. Hartz IV face parte dintr-un pachet de reforme al ministerului german al Muncii şi Protecţiei Sociale introdus pentru prima dată de guvernul social-democrat al lui Gerhrard Schroeder în 2002.

Expulzarea

Este posibilă expulzarea unui cetăţean european dintr-o ţară UE?"Cine trişează, pleacă", a explicat Thomas de Mazière (CDU), ministrul de Interne. De altfel, directiva 2004/38/CE privind dreptul cetăţenilor UE şi al familiilor lor de a circula şi avea şedere în mod liber în cadrul statelor membre dă fiecărei naţiuni posibilitatea de a impune anumite limite aplicării liberei circulaţii. În Belgia anul trecut le-a fost negat dreptul la rezidenţă la 2.712 cetăţeni ai Uniunii Europene pentru că erau "prea săraci".

Nu eşti expediat înapoi, însă nu ţi se mai furnizează documentele necesare găsirii unui loc de muncă, închirierii unei locuinţe sau încheierii de contracte de orice tip. Germania va urma acest model?

Parlamentul german analizează în prezent un proiect de lege care prevede retragerea rezidenţei pentru cetăţenii străini, chiar aparţinând unui stat al Uniunii Europene, în cazul în care şi-au pierdut locul de muncă de cel puţin şase luni şi sunt încă şomeri. Prin această măsură, Berlinul vrea să combată aşa-numitul "turism social" (Sozialtourismus).

Un funcţionar român de la Consulatul din Barcelona a fost bătut cu bestialitate și amenințat cu moartea

Nemulţumirea românilor faţă de serviciile oferite de consulatele româneşti din străinătate este foarte mare, dar niciodată nu am fi crezut că vom asista la agresiuni împotriva funcţionarilor consulari. Iată că s-a întâmplat, în Spania, la Barcelona.

Un funcţionar consular român a fost bătut şi ameninţat cu moartea de către un conaţional, chiar în timpul serviciului.

Incidentul s-a petrecut joi, 19 iunie, în interiorul Consulatului General al României din Barcelona. Unul dintre cititorii publicaţiei noastre ne-a povestit despre incident.

"În jur de ora 10 dimineaţa a intrat un bărbat în consulat şi fără niciun aviz, fără a se plânge de vreo problemă, s-a întreptat către funcţionarul consular, l-a lovit cu capul în faţă, iar apoi l-a luat la pumni. De faţă cu toată lumea..." ne-a povestit o persoană prezentă în acel moment în Consulatul General al României la Barcelona.

"Imediat a venit şi doamna Geanina Boicu, Consul General, dar a fost şi ea ameninţată şi jignită" a completat el.

După venirea poliţiei spaniole, românul violent nu s-a liniştit. "De faţă cu poliţia spaniolă şi cu persoanele prezente în acel moment în clădirea consulatului, românul violent îl ameninţa pe funcţionar că îi va tăia capul dacă declară ceva împotriva lui. Poliţiştii nu înţelegeau, evident, ce spune el. A fost arestat, dar i s-a dat drumul după câteva ore, din câte am înţeles..."

Conflictul nu s-a încheiat în acea zi. Cititorul nostru ne-a explicat că românul violent a revenit şi a doua zi la consulat. "A doua zi a venit din nou la consulat să facă presiuni să fie retrasă plângerea. Spunea că aşa e mai bine pentru toţi, să nu iasă mai rău. A lovit în uşi şi geamuri. Alerga după funcţionar să-l bată mai rău."

Marius Vili Sârbu, avocat român în Spania a scris pe pagina de facebook următoarea precizare: "Un funcţionar din Consulatul României în Barcelona a fost agresat cu o violenţă de nedescris în timpul serviciului. În prezenţa a 20 de persoane, concetăţeni de-ai noştri, care nu au mişcat un deget. Violenţa atinge cote alarmante, îngrijorătoare şi nu cred că soluţia este aceasta.

Condamn ferm acest act de o violenţă de nedescris. Putem solicita taxe consulare mai mici, servicii mai eficiente, însă e un drum lung până la violenţă. Sper într-o soluţie eficientă şi agilă a justiţiei în cazul "violentului din consulat" şi că va fi în curând acolo unde îi este locul. Şi îmi place să cred că pot merge liniştit pe stradă sau la instituţii publice fără ca aceste incidente să fie posibile."

De la Consulatul General al României la Barcelona nu ni s-a dat niciun detaliu. Am solicitat o declaraţie oficială din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Andi Rădiu