Thursday, Jul 24th

Last update10:33:01 AM GMT

Diaspora

Germania - măsuri dure împotriva turismului social. După șase luni de șomaj nu mai poți rămâne în țară!

"Germania se pregăteşte să schimbe sistemul ajutoarelor sociale destinate imigranţilor europeni şomeri, dar care au rezidenţa pe teritoriu german şi de prea mult timp nu au un loc de muncă. Nu numai că nu se vor mai da deloc ajutoare,este posibil să se retragă rezidenţa". Acesta este, potrivit săptămânalului Focus, unul dintre proiectele pe care ar dori să le finalizeze guvernul Merkel înainte de vacanţa de vară.

Aşa cum a precizat cancelarul pe timpul unui interviu de dinaintea votului european, "Europa nu este o uniune socială". Percepţia multor germani, confirmată de diferite sondaje, este că odată cu deschiderea pieţei muncii germane şi pentru români şi bulgari, tot mai mulţi cetăţeni europeni, în special din estul Europei, se mută în Germania pentru a beneficia de ajutoare sociale.Nu îşi caută de lucru, se mulţumesc să trăiască din indemnizaţii.

Procentul de aproape 7% obţinut de "Alternative für Deutschland", partid anti-euro înfiinţat abia în martie 2013 şi susţinut de diferiţi academicieni, a demonstrat din nou că în gestionarea politicii europene, Germania vrea să se deplaseze la dreapta şi Merkel, dintotdeauna atentă şi cu simţ practic, nu poate decât să se adapteze fenomenului.

Hartz IV

În Germania cei care şi-au pierdut locul de muncă după ce au plătit contribuţii cel puţin un an, primesc un ajutor de 60% din salariul anterior net, 67% dacă au un copil. După doisprezece luni se intră în programul Hartz IV.

Ajutorul devine de circa330 de euro lunar (dar depinde de regiunea în care trăieşte solicitantul) la care se adaugă chiria locuinţei şi asigurarea sanitară (care în Germania trebuie plătită cu excepţia situaţiei în care interesatul are un loc de muncă subordonat). Contribuţia creşte când este vorba de familii.

Pentru a primi toate acestea, solicitanţii trebuie să demonstreze căsunt în mod activ în căutarea unui loc de muncă. Aceştia sunt invitaţi să meargă la interviuri pentru muncă sau să participe la cursuri organizate de oficiul de plasare a forţei de muncă.

În martie 2012 de ajutoare au beneficiat 6,2 milioane de persoane. Hartz IV face parte dintr-un pachet de reforme al ministerului german al Muncii şi Protecţiei Sociale introdus pentru prima dată de guvernul social-democrat al lui Gerhrard Schroeder în 2002.

Expulzarea

Este posibilă expulzarea unui cetăţean european dintr-o ţară UE?"Cine trişează, pleacă", a explicat Thomas de Mazière (CDU), ministrul de Interne. De altfel, directiva 2004/38/CE privind dreptul cetăţenilor UE şi al familiilor lor de a circula şi avea şedere în mod liber în cadrul statelor membre dă fiecărei naţiuni posibilitatea de a impune anumite limite aplicării liberei circulaţii. În Belgia anul trecut le-a fost negat dreptul la rezidenţă la 2.712 cetăţeni ai Uniunii Europene pentru că erau "prea săraci".

Nu eşti expediat înapoi, însă nu ţi se mai furnizează documentele necesare găsirii unui loc de muncă, închirierii unei locuinţe sau încheierii de contracte de orice tip. Germania va urma acest model?

Parlamentul german analizează în prezent un proiect de lege care prevede retragerea rezidenţei pentru cetăţenii străini, chiar aparţinând unui stat al Uniunii Europene, în cazul în care şi-au pierdut locul de muncă de cel puţin şase luni şi sunt încă şomeri. Prin această măsură, Berlinul vrea să combată aşa-numitul "turism social" (Sozialtourismus).

Un funcţionar român de la Consulatul din Barcelona a fost bătut cu bestialitate și amenințat cu moartea

Nemulţumirea românilor faţă de serviciile oferite de consulatele româneşti din străinătate este foarte mare, dar niciodată nu am fi crezut că vom asista la agresiuni împotriva funcţionarilor consulari. Iată că s-a întâmplat, în Spania, la Barcelona.

Un funcţionar consular român a fost bătut şi ameninţat cu moartea de către un conaţional, chiar în timpul serviciului.

Incidentul s-a petrecut joi, 19 iunie, în interiorul Consulatului General al României din Barcelona. Unul dintre cititorii publicaţiei noastre ne-a povestit despre incident.

"În jur de ora 10 dimineaţa a intrat un bărbat în consulat şi fără niciun aviz, fără a se plânge de vreo problemă, s-a întreptat către funcţionarul consular, l-a lovit cu capul în faţă, iar apoi l-a luat la pumni. De faţă cu toată lumea..." ne-a povestit o persoană prezentă în acel moment în Consulatul General al României la Barcelona.

"Imediat a venit şi doamna Geanina Boicu, Consul General, dar a fost şi ea ameninţată şi jignită" a completat el.

După venirea poliţiei spaniole, românul violent nu s-a liniştit. "De faţă cu poliţia spaniolă şi cu persoanele prezente în acel moment în clădirea consulatului, românul violent îl ameninţa pe funcţionar că îi va tăia capul dacă declară ceva împotriva lui. Poliţiştii nu înţelegeau, evident, ce spune el. A fost arestat, dar i s-a dat drumul după câteva ore, din câte am înţeles..."

Conflictul nu s-a încheiat în acea zi. Cititorul nostru ne-a explicat că românul violent a revenit şi a doua zi la consulat. "A doua zi a venit din nou la consulat să facă presiuni să fie retrasă plângerea. Spunea că aşa e mai bine pentru toţi, să nu iasă mai rău. A lovit în uşi şi geamuri. Alerga după funcţionar să-l bată mai rău."

Marius Vili Sârbu, avocat român în Spania a scris pe pagina de facebook următoarea precizare: "Un funcţionar din Consulatul României în Barcelona a fost agresat cu o violenţă de nedescris în timpul serviciului. În prezenţa a 20 de persoane, concetăţeni de-ai noştri, care nu au mişcat un deget. Violenţa atinge cote alarmante, îngrijorătoare şi nu cred că soluţia este aceasta.

Condamn ferm acest act de o violenţă de nedescris. Putem solicita taxe consulare mai mici, servicii mai eficiente, însă e un drum lung până la violenţă. Sper într-o soluţie eficientă şi agilă a justiţiei în cazul "violentului din consulat" şi că va fi în curând acolo unde îi este locul. Şi îmi place să cred că pot merge liniştit pe stradă sau la instituţii publice fără ca aceste incidente să fie posibile."

De la Consulatul General al României la Barcelona nu ni s-a dat niciun detaliu. Am solicitat o declaraţie oficială din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Andi Rădiu

FADERE: „Românii de etnie romă din Europa, ai nimănui”

Un tânăr român de etnie romă de numai 16 ani se zbate între viaţă şi moarte după ce vineri 13 Iunie a fost bătut crunt de un grup de 12 persoane în Franţa, zona Saine-Saint Denis.

FADERE ( Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa)îşi exprimă indignarea totală în faţa acestor acte incalificabile şi trage un semnal de alarmă că astfel de cazuri au început să se înmulţească în ultimul timp în Europa.

FADERE cere Ministerului de Externe mai mult decât declaraţii de compasiune. Cerem Guvernului României să înceapă urgent un proiect de integrare a rromilor care să aibe ca prim pas monitorizarea celor care sunt în Europa. Cerem de asemenea organizarea unui summit la Bucureşti, unde să fie invitaţi reprezentanţi ai tuturor statelor unde rromii sunt şi creează probleme şi în coordonare cu Uniunea Europeană să se formeze o strategie de integrare a rromilor pe termen lung.

„Autorităţile din România ar fi trebuit să acționeze înainte să se întâmple aceste fapte. Uniunea Europeană trebuie să îşi asume eşecul integrării rromilor în Europa, însă nici Guvernul de la Bucureşti nu este scutit de această responsabilitate ”. a declarat Daniel Tecu preşedintele FADERE- Federația asociațiilor de români din Europa.

Stanoevici, pe urmele fraudelor: ”Proiectele finanțate de DRP vor fi controlate direct, la locul de desfășurare”

Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP), va elabora şi aplica în anul 2014, pentru prima oară, noi proceduri de monitorizare a implementării proiectelor, programelor şi acţiunilor pe care le desfăşoară, anunță un comunicat primit la redacție.

Printr-o monitorizare mai atentă, prin prezenţa unei delegații din partea departamentului la locul de desfăşurare a proiectului, se urmăreşte eficientizarea şi asigurarea transparenței cheltuirii banilor publici de către beneficiarii finanţărilor nerambursabile.

Având în vedere prevederile Ghidului de finanţare, DPRRP îşi rezervă dreptul de a controla procesul de implementare a proiectului, atât pe perioada derulării contractului de finanţare, cât şi ulterior depunerii raportului final de activitate a proiectului.

Aceste măsuri au fost luate lainițiativa domnului Bogdan Stanoevici, în momentul preluării mandatului de ministru delegat pentru românii de pretutindeni.

Stanoevici îşi păstrează postul de ministru al Diasporei și organizează întâlnirea anuală de la Marea Neagră

După două săptămâni de incertitudine la ministerul diasporei, în care era dată ca iminentă sosirea Simonei Man, preşedinta PP-DD în locul lui Bogdan Stanoevici, apele s-au calmat. Ministrul Bogdan Stanoevici areTOATĂ ÎNCREDEREA premierului Victor Ponta şi nici nu se pune problema schimbării sale, chiar dacă PSD va ajunge la un acord cu partidul fondat de Dan Diaconescu. Pentru a-şi confirma poziţia consolidată, ministrul Stanoevici a făcut o vizită în comunitatea românească din Austria,angajându-se în proiecte pe termen mediu şi lung.

Unul dintre aceste proiecte esteorganizarea CONGRESULUI Românilor de Pretutindeni, cea mai înaltă tribună de exprimare a diasporei în raport cu autorităţile române. Pentru discutarea criteriilor de alegere a congresmanilor, diaspora va fi invitată latradiţionala întâlnire de la Marea Neagră. Din sursele noastre, am aflat că întâlnirea va avea loc la Costineşti, un gest simbolic pentru a marca RUPTURA CU TRECUTUL.

Întâlnirea românilor de pretutindeni va avea loc în cadrul programului ”Diaspora estival”, cel mai probabil în perioada 17-23 august, ne-au asigurat surse din cadrul Ministerului românilor de pretutindeni și a DRP.

În acesta an, pe lângă subiectul Congresului Diasporei, programul va cuprindeîntâlniri cu reprezentanți din diferite ministere, care vor răspunde celor prezenți numeroaselor probleme cu care se confruntă românii din străinătate. Cei interesați vor putea să facă propuneri pentru proiecte de lege, necesare diasporei, vor fi întâlniri cu parlamentarii aleși în circumscripțiile din străinătate precum și cei din comisiile parlamentare.

Vor fi organizate sesiuni dedicate jurnaliștilor din străinătate și oamenilor de afaceri. Programul nu a fost definitivat, dar cât de curând, ne-au asigurat sursele noastre, va fi dat anunțul oficial.

Dan Diaconescu, la guvernare. Simona Man preia ministerul diasporei: "Îi vom aduce pe români acasă"

Criteriile de participare vor fi publicate pe site-ul DRP. Principiul este "primul sosit, primul servit".

Organizatorii speră că numărul participanților să fieîntre 150 și 200 de persoane, iar toți cei care doresc se vor putea înscrie pe site-ul DRP. Dacă numărul celor care doresc să vină va depăși disponibilitatea, se vor lua în considerare primii înscriși, ne-a mai specificat aceeași sursă.

Anul trecut programul ”Diaspora estival” a avut loc la Mangalia și a fostîmpărțit în două perioade, 5-11 august - "Săptămâna Educaţiei, Culturii şi Spiritualităţii Româneşti" și 19-26 august - "Săptămâna mediului asociativ românesc".

Andi Rădiu