Thursday, Apr 24th

Last update03:24:22 PM GMT

Diaspora

(VIDEO) Sclavagism în UE. Zeci de români tratați inuman la o fabrică din Italia

Zeci de români de la o fabrică din sudul Italie au fost eliberaţi de carabinieri. Murdari, nemâncaţi şi puşi să muncească 12 ore pe zi, românii, alături de câţiva bulgari, erau aduşi zilnic la fabrică, într-un camion pentru transportul animalelor. Potrivit poliției, aceștia acceptau, din cauză că nu aveau forme legale şi aveau nevoie disperată de bani.

Oamenii erau practic obligaţi să muncească în condiţii inumane. 54 de români erau obligați să locuiască în condiții mizere, într-un depozit dezafectat, fără apă sau curent. Doar muncitorii care reuşeau să prelucreze o mie de bucăţi de anghinare pe zi primeau câte 15 euro.

Citeşte mai mult...

Partidele și candidații independenți care au depus dosarele pentru europarlamentare

Un număr de 15 formațiuni politice au depus liste de candidați pentru europarlamentare la Biroul Electoral Central (BEC). Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleț, a declarat pentru Agerpres și că unsprezece candidați independențiși-au depus candidatura pentru aceste alegeri.

Formațiuni politice: Alianța Electorală PSD-UNPR-PC, Partidul Democrat Liberal, Partidul Național Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Mișcarea Populară, Partidul Noua Republică, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD), Partidul Poporului Dan-Diaconescu, Partidul Dreptății Sociale, Partidul Ecologist Român, Alianța Națională a Agricultorilor, Forța Civică, Partidul Verde și Alternativa Socialistă au depus câte o listă de candidați, în vreme ce Partidul România Mare (PRM) două — de către Corneliu Vadim Tudor, respectiv Gheorghe Funar.

Candidații independențicare și-au depus candidatura la europarlamentare sunt: Georgiana Corina Ungureanu, Filip Constantin Tițian, Adrian Toader, DănuțLiga, Vasile Iustuc, Nicolae Toteanu, Paul Purea, Pericle Capsali, Peter Costea, Mircea Diaconu și Valentin Eugen Dăeanu.

Muhuleța menționat că a fost depusă și o cerere a cetățeanului Eugen Moescu vizând înlocuirea listei de candidați depuse de PNȚCD.

Purtătorul de cuvânt al BEC a precizat că miercuri până la ora 24,00 s-au înregistrat candidaturile. Muhuleța spus că până pe 5 aprilie BEC va decide dacă admite sau respinge candidaturile, contestațiile față de această hotărâre putând fi depuse până pe 10 aprilie.

Obligate să trăiască departe de copii. „Exodul Mamelor”, mărturii emoționante despre viața dură a familiilor distruse de imigrație

Cea mai nouă serie de reportaje realizată de Irina Păcurariu și difuzată sub genericulDosar România începe din 26 martie, de la ora 21.00 (TVR 1 și tvrplus.ro), se anunță într-un comunicat al TVR.

'Am simțit o mare responsabilitate de a arăta că în spatele cuvântului emigranțisunt vieți și chipuri. Nu suntem doar numere într-o statistică demografică... ', își începe Liliana Angheluță mărturisirea. Liliana este prima dintre mamele pe care telespectatorii le vor cunoaște laExodul mamelor, cea mai nouă serie de reportaje realizată de Irina Păcurariu la TVR. Exodul mamelor are patru episoade, care vor putea fi urmărite la TVR 1 și tvrplus.ro miercurea, de la ora 21.00, sub genericul Dosar România.

Citeşte mai mult...

Italia, execuție în stil mafiot: Român împușcat cu 10 gloanţe și aruncat într-un canal

A vrut să oblige o tânără să se prostitueze, dar a fost răpit direct de pe stradă şi ucis de prietenii fetei. A fost răpit sâmbătă 8 martie la Borgo Sabotino, în provincia Latina, şi a fost găsit în 13 martie într-o canalizare. Victima este unromân de 28 de ani, Nicolas Adrian Giuroiu, fără antecedente penale, rezident la Formello. A fost găsit într-un canal, cu 10 gloanţe în corp şi cu câtevagreutăţi legate pentru a se scufunda.

O scenă de film de groază s-a prezentat în faţa ochilor oamenilor de la Echipa Mobilă din Latina, când au găsit într-un canal corpul fără viaţă al românului de 28 de ani. Nicolas Adrian Giuroiu a fost ucis de trei băieţi adolescenţi. Mobilul? Giuroiu ar fi încercat să o oblige să se prostitueze pe o fată albaneză.

Citeşte mai mult...

Scriitorul Gelu Vlașin candidează la europarlamentare pe lista unui partid spaniol

Românii din Spania au reuşit să aibă candidaţi la alegerile europarlamentare, ipoteză care în Italia este deocamdată o utopie. Partidul Libertăţii Individuale (P-LIB) din Spania a anunţat primii candidaţi din lista sa pentru alegerile parlamentare europene din data de 25 mai. Cap de listă este preşedintele partidului, Juan Pina, iar pe locurile trei şi patru se află doi liberali români: Gelu Vlaşin şi Roxana Nicula. Aceasta este cea mai înaltă poziţie atinsă vreodată de către cetăţenii români într-o listă electorală spaniolă la Parlamentul European, anunţă un comunicat al partidului.

Comitetul Electoral P-LIB, în conformitate cu decizia luată în Conferinţa Electorală a partidului, care a avut loc în data de 18 ianuarie, i-a acordat a treia poziţie pe listă lui Gelu Vlaşin, care şi-a asumat funcţia de Coordonator pentru Comunităţile Straine a partidului la începutul anului 2014.

Gelu Vlaşin, 48 de ani, rezident în Spania de mai bine de zece ani, este membru al Delegaţiei Permanente a PNL Diaspora. În acelaşi timp, este un lider cunoscut în mişcarea asociativă a comunităţii româneşti din Spania, şi este vicepreşedinte al Fedrom. Vlaşin, scriitor şi jurnalist specializat în noua tehnologie, este un cunoscut scriitor, autor a numeroase cărţi publicate în România.

Gelu Vlaşin este născut în comuna Telciu din Bistriţa Năsăud. El a primit, în ianuarie 2012, Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler, la propunerea Ministrului Culturii, ”în semn de apreciere pentru talentul şi dăruirea de care a dat dovadă în întreaga sa carieră literară, pentru promovarea culturii româneşti în lume şi implicarea sa constantă în strângerea legăturilor dintre românii aflaţi peste hotare”.

Roxana Nicula, femeie de afaceri

Pe locul patru la candidatura liberala spaniolă, Roxana Nicula este una dintre principalii lideri ai P-LIB, şi una dintre membri fondatori ai partidului în iulie 2009. Aleasă în 2010 şi 2012 ca membru al Comitetului Executiv Federal de către liberalii spanioli, conduce în acest moment Secretariatul Acţiunii Cetăţeneşti, a cărei misiune este de a gestiona relaţiile P-LIB cu diverse mişcări şi organizaţii ale societăţii civile.

Roxana Nicula a venit în Spania în anul 1998 şi este antreprenoare în sectorul conţinutului digital. A candidat la alegerile generale din 20 noiembrie 2011 pe poziţia a doua la Congresul Deputaţilor pentru circumscripţia Madrid, pe lista în care prima poziţie a ocupat-o Diego Ruiz.

Partidul Libertăţii Individuale (P-LIB) esteunicul partid politic spaniol prezent în Internaţionala Liberală, care trebuie să ratifice intrarea sa luna viitoare în al 59-lea congres, la Rotterdam. În federaţia mondială a partidelor liberale, P-LIB este partener, prin urmare, al partidului PNL român.

Liberalii spanioli încă nu au reprezentanţi în parlament şi se organizează în toată Spania pentru a candida la următoarele alegeri locale şi autonomice din 2015. În localităţile în care existăcomunităţi mari de români, P-LIB şi-a manifestat dorinţa de a avea sprijinul liberalilor români pentru poziţii de o mare relevanţă şi chiar să conducă nominalizările în cazurile oportune.

P-LIB se opune xenofobiei împotriva comunităţii româneşti şi contra oricărui grup, consideră ca românii contribuie într-o manieră foarte importantă la generarea bunăstării în Spania.

Liberalii spanioli doresc ca românii să rămână în Spania, şi se străduieşte să promoveze măsurile economice urgente pe care marile partide le resping dar care sunt unicele măsuri cu capacitatea de a ne întoarce pe toţi, atât spanioli cât şi români, pe calea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă: O scădere drastică a impozitelor, reducerea volumului şi costurilor Statului, şi eliberarea reală a economiei pentru ca numărul întreprinzătorilor autonomi şi a firmelor mici şi mijlocii să crească, pentru că doar aşa putem combate şomajul.

În acele cazuri în care cetăţenii români vor prefera însă repatrierea, P-LIB considera necesar să se ia măsuri astfel încăt să se permităînapoierea parţială a impozitelor plătite în Spania, pentru ca aceste persoane, odată întoarse în România, să poată întreprinde activităţi productive.